ZCA Bucuresti

Intr-o galaxie indepartata Muc cel mic statea la povesti impreuna cu bunica sa.  Cel mai mult lui Muc cel mic ii place sa asculte povestile pe care bunica i le spune pentru ca sunt despre niste creaturi un pic ciudate care merg pe 2 picioare si care stiu sa vorbeasca si sa citeasca.Totusi cel mai mult lui ii place ca aceste creaturi ciudate au niste jocuri vesele si distractive.

Intr-un din zile cand parintii lui nu erau acasa el s-a urcat in nava spatiala si s-a hotarat sa mearga sa vada cu ochii lui acele vietatii ce stiuau sa se joace.

Dupa un drum lung si obositor prin galaxie a ajuns si pe planeta Pamant unde a intalnit un padurar. Padurarul dupa ce a ascultat motivul pentru care Muc cel mic a venit s-a gandit sa il prezinte copiilor ca sa invete si el sa se joace.

Dupa o perioada de timp, Muc cel mic a invatat si el jocurile copiilor si s-a hotarat sa se intoarca inapoi pe planeta lui sa invete si pe ceilalti sa se joace.

GLT Moldovita

Regatul veseliei

A fost un regat indepartat numit Zenotocei.In acest regat toata lumea izvora  de fericire deoarece Regina Zanelor Adalia in fiecare dimineata trecea peste tot taramul impartind bucurie(regina zanelor va imparti cate o foaie la copii  pe care va fi desenata cate o fata zambareata)


Intr-o zi cerul a inceput sa se intunece si se auzeau trasnete de suparare.Din coltul cel intunecat a aparut un vrajitor pe nume Cotoront care avea de gand sa distruga taramul fericirii.Pe unde tot trecea ingheta tot ce apuca mai putin un copac batran si istet care nu a putut fi inghetat de fel si unde s-au adapostit zanele.Acest om rau a inghetat-o pana si pe Regina Zanelor pentru ca ea nu a putut rezista magiei negre a lui Cotoront.

Din cauza ca Cotoront nu a reusit sa distruga copacul fermecat, a chemat-o si pe Craiasa Zapezii, cea mai puternica amfidie (o rasa pura de magi intunecati)care a incercat si sa vrajeasca copacul cel batran dar nu a reusit, insa cum Adalia nu era adapostita sub copacul fermecat, vraja a cazut pe aceasta si a transformat-o intr-un catel.Intr-o camera vrajita din copac traia un pitic-padurar care pazea un inel fermecat, in care era ferecata toata magia zanelor, inel care era odata a Craiesii, cand aceasta era de partea binelui.Padurarul nostru mic avea ca ucenic o gaina buclucasa care mereu facea belele, desi incerca sa faca un bine intotdeauna.Gaina asta obraznica dorind acest frumos nestemat care stralucea, l-a pacalit cumva pe padurarul mic si a furat inelul, l-a ascuns iar zanele au nevoie neaparat de ajutor sa-l gaseasca (noi vom ascunde inelul la cineva din grup si ceilalti copii vor incerca sa-l gaseasca pacalind intr-un fel acea persoana)

In sfarsit  a fost gasit inelul fermecat si a fost pedepsita gaina cea buclucasa.Acum  vraja poate fi rupta.(copii vor incerca sa rupa vraja spunand anumite cuvinte-Cicirichi rici rici zanici fermici-).

Totul revine la viata si zanele va multumesc foarte mult ca le-ati ajutat si le-ati eliberat.Va vor da si voua o bucatica din fericirea lor sa fiti fericiti mereu si sa nu le uitati,dar Regina Zanelor nu si-a revenit si trebuie sa o ajutam si pe ea  (atunci apare un spiridus care ii va ajuta pe copii sa o aduca la normal).Spiridusul insa nu cunoaste nicio metoda prin care sa dezlege blestemul, pentru ca vrajile Craiesii erau foarte puternice, dar auzise el mai demult ca exista un copac fermecat care era imun la aceste vraji si care stia cum sa desfaca vraja, deoarece era singurul care stia secretul inelului fermecat.(copacul acesta era chiar acest copac al nostru). Dupa ce inelul este adus in fata copacului, acesta le transmite prin padurar ca singura metoda de a rupe vraja Craiesii este sa-l faca pe Cotoront sa treaca de partea binelui, iar acest lucru va fi posibil doar daca acesta va dansa impreuna cu copiii dansurile zanelor deoarece acestia aveau ocazia sa-i arate Cotorontului ca este frumos sa fi de partea binelui.

Cotorontul trece de partea binelui, iar Craiasa, secatuita de puteri, este alungata de Adalia care acum purta inelul fermecat.(Craiasa dispare in timp ce noi ne sfarsim dansurile, si nu mai apare)

ZCA Murgeni

Povestea picogalaburienilor

Demult.. demult cand vorba nu circula la fel de iute ca messengerul, exista o tara care se numea… Picogalabu… picogalaburienii erau oameni pasnici, harnici care aveau o mare pasiune…pictura.

Dar intr-o zi, mare necaz cazu asupra lor. “Muc cel mic” fusese rapit de cotoroanta cea rea. S-au adunat mai marii statului, s-au sfatuit si au decis. L-au desemnat pe padurar sa mearga sa vorbeasca cu cotoroanta. Era om bun, cu vocea blanda si toate salbaticiunile padurii le imblanzea. Padurarul a facut ce i s-a cerut. A convins-o pe cotoroanta sa il dea pe Muc cel mic, dar a pus cateva conditii… ca sa il dea pe Muc cel mic trebuia sa convinga copii dintr-o alta galaxie sa se joace 2 ore, pentru ca tare ii placeau cotoroantei jocurile. Iar s-au adunat mai marii statului si au hotarat sa trimita scrisori… miliarde de scrisori pe care vantul sa le imprastie, in care sa povesteasca intamplarea si poate ca se vor gasi copii care sa ii ajute sa il recapete pe Muc cel mic.

Tara a disparut, dar scrisorile aruncate spre cele patru zari s-au imprastiat. Nu se stie daca cineva i-a ajutat.

Scrisoarea a ajuns si la mine… ce spuneti ii ajutam pe picogalaburieni?

GLT Mereu Copii Murgeni