De ce ne jucam?

Am sa incep o serie de articole despre jocuri si etapele pe care le presupune. Articolele vor viza notiuni de pregatire a jocului, abordarea pedagogica si conduita animatorului. Si partea buna e ca apoi vor urma mai multe postari cu jocuri urmarind anumite criterii care sa va ajute. Spor la urmarit postarile si astept sugestii.

De ce ne jucăm? 

Jocul este viaţă!

Copiii descoperă lumea jucând, viaţa! 

Prin joc ajuţi la dezvoltarea propriei personalităţi. Aşa îţi descoperi posibilităţile, limitele corpului propriu, te lămureşti în legătură cu cuvintele, cu mimica, cu limbajul corpului … Îţi dezvolţi puterea din exterior şi interior.

Prin joc îţi exersezi viaţa sentimentală. Te înveţi să ocoleşti tristeţea, te obişnuieşti cu câştigul şi pierderea, cu furia, frica, bucuria, prietenia.

Jocul îţi îmbogăţeşte spiritul. Capeţi cunoştinţe, ţii minte ce-ai învăţat şi aplici în practică.

Foloseşti fantezia şi umorul. Viata îşi deschide uşile în faţa ta. 

Jocul îţi extinde lumea.  Ţi se îmbunătăţesc şi calităţile sociale: înveţi să colaborezi, să joci împreună. Te obişnuieşti cu aderarea la grup şi acceptarea altora, cu respectul pentru alte persoane. Înveţi să ai încredere, să te simţi bine într-un mediu sigur.

Dar, în primul rând, jocul este plăcut ! Este un sentiment fericit, îţi dă energie! Te face să simţi viaţa până în vârful degetelor de la picioare!

Şi… De aceea ne jucăm!