#AGLTchallenge nr.1- Loredana Butnariu

A ajuns si pe la mine provocarea. Mulţumesc Alin si Elena şi scuzaţi întârzierea. AGLT-ul nu e doar o famile; aglt-ul e viaţă, adevărată viaţă. Fiecare îi atribuie un rol deoarece noi luăm ce-i bun din el şi îl transformăm în ce iubim în viaţa de zi cu zi. Eu îl iubesc aşa cum e, plin de viaţă, fericire, dornic să ajute, prietenos, energizat şi cel mai bum leac la orice. Am învăţat depre el şi am ajuns să-l iubesc. Am ajuns acum la etapa de coordonator şi mă bucur, îi iubesc pe cei din grupul meu la fel cum iubesc toţi voluntarii pentru că-şi fac timp şi fac totul cu dragoste uitând de orice şi dornici de schimbare. Când am ajuns prima oară la Muncel eram ceva micuţ şi firav, nu ştiam nimic. Am crescut şi mulţumesc Alma şi Oana pentru că aţi fost alături de mine pe corabia piraţilor la primul curs şi mulţumesc Cozmin şi Camelia pentru că aţi fost acolo la ultima treaptă a cursurilor.
Prind viaţa cu fiecare activitate, fiecare persoană care am întâlnit-o datorită AGLT-ului a avut impact asupra mea. Din ce eram la început, din timiditatea de atunci am reuşit să învăţ să mă ridic, să lupt şi să nu tac, lumea are nevoie de oameni buni, şi noi suntem aceia.
Sărbătorirea acestor 10 ani a reprezentat ocazia noastră să ne arătăm sprijinul pentru AGLT, un fel de mulţumire mai degrabă, şi să ne bucurăm că am reuşit să ajungem atât de departe, că forţele noastre încă sunt intacte să mai sărbătorim încă de multe ori de acum înainte.