#AGLTchallenge nr.1- Andra Adha

Pfff… nici nu stiu de unde

Pfff… nici nu stiu de unde sa incep…. cand ma gandesc la AGLT imi amintesc de prima mea tabara de la Sibiu din 2010 cand am fost surprinsa de programul taberei care era plin de activitati si sincera sa fiu primele zile chiar nu mi.au placut … imi doream sa ajung acasa cat mai repede. Partea cea mai amuzanta a fost cand am ajuns acasa si am simtit un gol… ceva imi lipsea. Atunci au inceput sa apara amintirile din tabara si mi s.a facut dor de jocurile si de atmosfera in sine…. ehh… dupa cateva zile am realizat ca m.am schimbat : am inceput sa prind curaj, mi.am schimbat modul de gandire, am invatat sa stresez, sa obtin ceea ce imi doresc si sa lupt pentru acel lucru, mi.am dat seama ca am multa rabdare si prea mult calm , lucru care m.a surpins :)). Si pentru ca incepuse sa imi place chestia cu stresatul, am reusit sa infiintez un Grup Local de Tineret in Ostrov , am inceput sa fac zile de joaca, schimburi de experienta si chiar am reusit sa organizam si tabere ( impreunaa cu mama care nu a scapat de „Stres” ) . Ehh… dupa primele activitati am realizat ca AGLT.ul este o parte din mine, este lucrul care ma face sa fiu completa sima face sa radiez si sa dau tot ce am mai bun pentru a raspandi bucuria copilariei. Sunt sentimente ce nu pot fi descrise….. sau cel putin eu nu imi gasesc cuvinte :-))
AGLT.ul raspandeste bucurie prin simplul fapt ca din acesta fac parte oameni minunati care ofera zambete, sfaturi, critici constructive si sprijinul de care ai nevoie. AGLT.ul te face sa fi MANDRU DE CEEA CE ESTI SE DE CE POTI FACE !
Ma bucur ca AGLT.ul a implinit frumoasa varsta de 10 ani, timp in care a dat tot ce a avut mai bun pentru tineri. Sunt mandra ca fac parte din aceasta minunata asociatie care este mai mult decat o Familie.

sa incep…. cand ma gandesc la AGLT imi amintesc de prima mea tabara de la Sibiu din 2010 cand am fost surprinsa de programul taberei care era plin de activitati si sincera sa fiu primele zile chiar nu mi.au placut … imi doream sa ajung acasa cat mai repede. Partea cea mai amuzanta a fost cand am ajuns acasa si am simtit un gol… ceva imi lipsea. Atunci au inceput sa apara amintirile din tabara si mi s.a facut dor de jocurile si de atmosfera in sine…. ehh… dupa cateva zile am realizat ca m.am schimbat : am inceput sa prind curaj, mi.am schimbat modul de gandire, am invatat sa stresez, sa obtin ceea ce imi doresc si sa lupt pentru acel lucru, mi.am dat seama ca am multa rabdare si prea mult calm , lucru care m.a surpins :)). Si pentru ca incepuse sa imi place chestia cu stresatul, am reusit sa infiintez un Grup Local de Tineret in Ostrov , am inceput sa fac zile de joaca, schimburi de experienta si chiar am reusit sa organizam si tabere ( impreunaa cu mama care nu a scapat de „Stres” ) . Ehh… dupa primele activitati am realizat ca AGLT.ul este o parte din mine, este lucrul care ma face sa fiu completa sima face sa radiez si sa dau tot ce am mai bun pentru a raspandi bucuria copilariei. Sunt sentimente ce nu pot fi descrise….. sau cel putin eu nu imi gasesc cuvinte :-))
AGLT.ul raspandeste bucurie prin simplul fapt ca din acesta fac parte oameni minunati care ofera zambete, sfaturi, critici constructive si sprijinul de care ai nevoie. AGLT.ul te face sa fi MANDRU DE CEEA CE ESTI SE DE CE POTI FACE !
Ma bucur ca AGLT.ul a implinit frumoasa varsta de 10 ani, timp in care a dat tot ce a avut mai bun pentru tineri. Sunt mandra ca fac parte din aceasta minunata asociatie care este mai mult decat o Familie.